In viziunea Aliantei D.A., reforma radicala a sistemului judiciar, alaturi de reforma administrativa, reprezinta o prioritate in cadrul procesului de reforma a cadrului institutional din Romania.

In raport cu disfunctiile structurale ale justitiei, amplificate in ultimii ani, interventia guvernamentala a Aliantei D.A. va fi structurata pe trei obiective fundamentale:

• garantarea unei independente efective a puterii judecatoresti
• garantarea accesului cetateanului la justitie, prin imbunatatirea functionarii sistemului judiciar ca serviciu public
• dezvoltarea cadrului institutional

Garantarea unei independente efective a puterii judecatoresti

Pentru a garanta independenta justitiei, afectata profund in ultimii ani de interventiile politicului, Guvernul va adopta si aplica un ansamblu de masuri, in doua etape, in raport cu momentul ales pentru revizuirea Constitutiei.

In acest scop, Guvernul va adopta urmatoarele masuri:

• definirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) drept garant al independentei puterii judecatoresti si cresterea rolului acestuia prin:
• reglementarea CSM ca organ cu activitate permanenta;
• atribuirea catre CSM a calitatii de ordonator principal de credite pentru puterea judecatoreasca;
• stabilirea, prin lege, a unui mandat de 6 ani pentru secretarul general al CSM, care sa asigure continuitatea si un echilibru in raporturile cu ministrul Justitiei, in conditiile in care mandatul presedintelui CSM nu asigura o asemenea contrapondere;
• introducerea obligativitatii suspendarii membrilor CSM, pe durata exercitarii mandatului, din eventualele functii de conducere detinute in cadrul instantelor si parchetelor;
• instituirea obligatiei Consiliului Superior al Magistraturii de a da anual publicitatii si supune dezbaterii Parlamentului Raportul privind starea justitiei, cuprinzand datele concrete privind functionarea completa a sistemului in anul de referinta: activitatea puterii judecatoresti si a Ministerului Public, inclusiv a Parchetului National Anticoruptie (PNA). Dezbaterea Raportului in Parlament va fi centrata pe masurile necesare pentru intarirea independentei si cresterea eficientei, celeritatii si calitatii actului de justitie, precum si pe masurile pe care CSM intelege sa le aplice pentru a-si indeplini misiunea de garant al independentei si eficientei sistemului judiciar in ansamblul sau, inclusiv prin sanctiunile pe care le aplica;
• definirea prin lege a inamovibilitatii judecatorilor ca insemnand nu numai protectia impotriva mutarii nemotivate la alte instante, dar si impotriva mutarii nemotivate si fara consimtamantul judecatorului in cauza la alte sectii ale aceleiasi instante, precum si impotriva deposedarii nemotivate de sarcinile de judecata cu privire la anumite cauze;
• clarificarea statutului procurorilor si a rolului Ministerul Public, a continutului juridic al stabilitatii procurorilor si al subordonarii ierarhice a acestora. Aceste principii vor sta la baza unei legi speciale privind statutul procurorilor si al Ministerului Public;
• reducerea la minimul necesar a participarii procurorului in litigiile civile; participarea procurorului la sedintele de judecata se va intemeia pe principiul egalitatii de statut ("acuzarea" trebuie sa fie pe picior de stricta egalitate cu "apararea");
• adoptarea masurilor de asigurare a integritatii profesionale a magistratilor si combaterea actelor de coruptie care afecteaza actul de justitie. Imbunatatirea continua a starii materiale a magistratilor si a personalului auxiliar.
• revizuirea dispozitiilor Constitutiei Romanie in sensul transformarii autoritatii judecatoresti in putere judecatoreasca; definirea acesteia ca fiind compusa exclusiv din instantele judecatoresti, sub conducerea CSM, ca organ colegial;
• eliminarea dreptului de vot al ministrului justitiei in cadrul CSM; stabilirea la 6 ani a mandatului presedintelui CSM; interzicerea realegerii membrilor CSM in aceasta calitate; suspendarea acestora, pe timpul exercitarii mandatului, din functiile de judecatori si, pe cale de consecinta, din cele de conducere eventual detinute.

Garantarea accesului la justitie

Guvernul este obligat sa monitorizeze si sa evalueze accesul cetateanului la justitie si sa adopte politici adecvate care sa conduca la imbunatatirea functionarii sistemului judiciar si sporirea increderii cetateanului in actul de justitie. In acest scop, Guvernul Aliantei D.A. va adopta in urmatorii ani, urmatoarele masuri:

• reforma unitara a codurilor de procedura si a celorlalte acte normative relevante in vederea simplificarii procedurilor judiciare si a celor administrative prealabile, pentru asigurarea celeritatii solutionarii litigiilor;
• reforma sistemului de asistenta juridica obligatorie in vederea asigurarii caracterului efectiv si eficient al dreptului la aparare printr-o remunerare corespunzatoare a asistentei din oficiu, precum si suportarea de la bugetul statului (din veniturile sistemului judiciar) a tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea acestui serviciu public; extinderea accesului persoanelor cu venituri reduse la actul de justitie;
• abrogarea O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, act normativ neconstitutional, care face practic imposibila recuperarea de catre cetateni si de catre persoanele juridice de drept privat (comercianti, organizatii neguvernamentale etc.) a creantelor pe care le au impotriva statului si a institutiilor publice;
• perfectionarea mecanismului procedural penal, introdus prin modificarea Codului de procedura penala, potrivit caruia masurile procesual penale care aduc atingere drepturilor omului au fost date in competenta magistratilor judecatori;
• conceperea, aplicarea si incurajarea utilizarii procedurilor pre-judiciare si alternative de solutionare a litigiilor – medierea, concilierea, arbitrajul, concordatul preventiv;
• generalizarea unui sistem adecvat de distribuire impartiala a cauzelor in sedintele de judecata si in vederea efectuarii urmaririi penale (pe baza criteriului alfabetic sau al altor criterii, al caror caracter aleatoriu poate fi verificat si nu poate fi pus la indoiala);
• adaptarea structurii instantelor in functie de specificul cauzelor. Crearea de sectii specializate – pentru minori, de dreptul familiei etc. Crearea unor instante separate – tribunale, judecatorii – nu se justifica din punctul de vedere al numarului cauzelor in diferite zone, este birocratica si costisitoare din punct de vedere economic;
• reanalizarea si recorelarea numarului de instante si parchete, precum si a numarului de magistrati, cu sarcinile reale ale sistemului judiciar;
• perfectionarea competentelor privind organizarea si functionarea sistemelor de executare a pedepselor in regim privativ de libertate si in regim de libertate; imbunatatirea functionarii acestor sisteme, inclusiv a serviciilor de probatiune (create in perioada 1997-2000) prin sporirea resurselor financiare si umane alocate, prin formarea acestora din urma si prin extinderea si modernizarea programelor educative privind subiectii executarii;
• informatizarea justitiei – prin inzestrarea completa a serviciilor publice ale tuturor instantelor si parchetelor, precum si a fiecarui magistrat, cu computere. Reteaua informatica nationala a Justitiei este menita sa asigure, pe de o parte, accesul justitiabililor, al avocatilor si al altor persoane interesate la evidenta activitatii judiciare si pe de alta parte, accesul direct al magistratilor la sursele de informare privind legislatia, doctrina si jurisprudenta relevanta.

Dezvoltarea cadrului institutional

Guvernul Aliantei D.A va depune toate diligentele necesare pentru dezvoltarea cadrului institutional, cu scopul de a conferi suport atat pentru asigurarea independentei puterii judecatoresti, cat si a accesului cetatenilor la justitie. In acest scop, Guvernul Aliantei D.A. va adopta urmatoarele politici:

• restrangerea competentelor Ministerului Justitiei corespunzator cresterii competentelor Consiliului Superior al Magistraturii. Stabilirea principiilor care vor guverna raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii si puterea judecatoreasca;
• elaborarea – in cooperare cu CSM si cu reprezentantii organizatiilor profesionale, inclusiv cu cei ai profesiei de avocat – a legislatiei privind sistemul judiciar si urmarirea aplicarii acesteia;
• definitivarea si adoptarea legislatiei care trebuie sa asigure implementarea acquis-ului comunitar: Codul civil; Codul de procedura civila; Codul de procedura penala;
• reglementarea exercitarii competentelor de consilier juridic al Guvernului; cresterea eficientei si profesionalismului acestei activitati, in special atribuirea competentelor de verificare a fundamentarii proiectelor; verificarea urgentei proiectelor de ordonante de urgenta si a propunerilor de ordonante pentru legile de abilitare; verificarea compatibilitatii cu acquis-ul comunitar;
• clarificarea statutului Parchetului National Anticoruptie si stabilirea de garantii institutionale care sa excluda utilizarea PNA ca instrument politic;
• desfiintarea instantelor si parchetelor militare, cu trecerea magistratilor, personalului auxiliar si competentelor acestora in cadrul instantelor si parchetelor civile;
• integrarea stricta si completa a politiei judiciare in subordinea Ministerului Public si sub autoritatea Ministrului Justitiei, cu asigurarea statutului si resurselor bugetare corespunzatoare;
• clarificarea raporturilor parchet – politie judiciara, prin trecerea integrala si efectiva a politiei judiciare in structura Ministerului Public, sub autoritatea Ministrului Justitiei, si eliminarea dualismului dintre politia economica si Garda Financiara, prin absorbirea celei dintai de catre cea din urma, precum si clarificarea raporturilor dintre Garda Financiara si Ministerul Public;
• sustinerea reformei si modernizarii regulilor de organizare si functionare a instantelor si parchetelor;
• asigurarea resurselor financiare necesare – prin bugetul CSM – pentru buna functionare a Institutului National al Magistraturii si a Scolii Nationale de Grefieri, in scopul indeplinirii complete a functiei lor de formare initiala si continua a magistratilor si a personalului auxiliar;
• restructurarea destinatiei si utilizarii veniturilor publice generate de sistemul judiciar si de taxele notariale si redirectionarea lor in favoarea acoperirii nevoilor acestuia prin modificarea legilor speciale si redactarea corespunzatoare a legilor bugetare anuale; elaborarea unei perspective bugetare multianuale privind reforma si reasezarea sistemului judiciar;
• reforma activitatii de statistica judiciara prin unificarea la nivel central si la nivelul instantelor si parchetelor, precum si la nivelul politiei si al altor autoritati de urmarire a aplicarii legii; statistica judiciara va constitui o baza pentru formularea politicilor legislative si judiciare;
• incurajarea constituirii si functionarii organizatiilor profesionale ale magistratilor si ale personalului auxiliar. Asigurarea cooperarii dintre CSM, Ministerul Justitiei si aceste organizatii;
• reglementarea statutului serviciului de informatii al Ministerului Justitiei prin lege si punerea sa efectiva sub control parlamentar;
• concesionarea activitatilor Registrului Comertului si Cartii funciare catre sisteme profesionale de tip liberal, care sa functioneze autonom, sub autoritatea Ministerului Justitiei;
• preluarea, de la Ministerul de Externe, a competentelor de reprezentare a statului in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si pregatirea exercitarii competentelor de reprezentare a statului in fata Curtii Europene de Justitie de la Luxemburg.