In modelul sau social si comunitar, Alianta D.A. acorda Bisericii un rol deosebit. In aspiratia sa de a lega traditia nationala si crestina cu modelul european de dezvoltare capitalista si modernizare institutionala, Alianta D.A. are in vedere, pe de o parte, morala crestina, ca miez al conduitei morale, iar pe de alta parte, rolul social al Bisericii.

Alianta D.A. sustine libertatea de exprimare religioasa. Nimeni nu trebuie persecutat in vreun fel din cauza credintei sale. Alianta D.A. crede in utilitatea unei miscari ecumenice crestine neideologizate si crede in necesitatea dialogului dintre religii, fie ele crestine sau necrestine. In acelasi timp, Alianta D.A. priveste cu ingrijorare catre proliferarea miscarilor anticrestine, sataniste si nu numai, care se indreapta nu numai impotriva moralei sociale, dar capata si forme violente, care tulbura ordinea publica. Fata de astfel de miscari antisociale si antiumane Alianta D.A. considera ca masurile de contracarare trebuie sa fie severe si mijloacele eficace. Cu atat mai mult cu cat astfel de prozelitisme se indreapta mai ales catre tineri.

Alianta D.A. considera ca statul nu trebuie sa se amestece in treburile din launtrul Bisericii iar institutia ecleziala nu trebuie abatuta de la menirea sa de aparatoare si propovaduitoare a credintei stramosesti. In acelasi timp, separarea Bisericii de Stat nu trebuie vazuta ca o tentativa de a subordona Biserica Statului si de a conduce natiunea catre ateism. Ca garant al drepturilor fundamentale ale omului, intre care la loc de frunte este cel al libertatii religioase, Statul trebuie sa sprijine Bisericile in indeplinirea menirii lor. Ceea ce presupune un sprijin constant pe care institutiile statului trebuie sa il acorde acestora, fara discriminari.

Statul nu trebuie sa manifeste tendinte de secularizare programatica. In acest sens, Alianta D.A. doreste si sustine restabilirea drepturilor patrimoniale ale Cultelor Religioase, fie ca avem in vedere manastiri sau parohii, fie ca avem in vedere alte unitati de cult. O guvernare responsabila nu poate ramane indiferenta la faptul ca exista inca atatea sate romanesti, unde nu exista biserici, sau unde bisericile sunt neincapatoare ori lasate in paragina. O atentie speciala trebuie, de asemenea, acordata sprijinirii eforturilor Episcopiei de Covasna si Harghita pentru a reface bisericile romanesti distruse sau ruinate. Cele mai semnificative monumente istorice ale romanilor apartin patrimoniului cultural-religios. Ele trebuie conservate si restaurate. Aceasta nu este numai o obligatie culturala, ci un mod de a ne pastra identitatea si fiinta nationala. Sprijinirea parohiilor sarace, salarizarea preotilor, sprijinirea revendicarilor patrimoniale ale Bisericii si conservarea patrimoniului religios sunt obiective pe care statul trebuie sa si le asume. In ceea ce priveste raspandirea bisericilor pe teritoriul romanesc, administratia centrala si locala trebuie sa sprijine construirea de noi biserici.

Fara a se implica in treburile statului, Biserica constituie un pilon al solidaritatii nationale. Actiunea sociala a Bisericii trebuie sa sporeasca in Romania.

Principiile fundamentale pe care se vor intemeia si dezvolta actiunile Guvernului Aliantei D.A. in domeniul politicilor fata de Cultele Religioase vor avea in vedere urmatoarele aspecte majore:

• aplicarea principiilor si legislatiei internationale privind respectarea drepturilor si libertatilor religioase pentru toti cetatenii Romaniei indiferent de etnia sau confesiunea acestora;
• adoptarea legislatiei adecvate pentru dezvoltarea vietii religioase in tara noastra in conformitate cu traditiile poporului roman si starea de fapt actuala din tara;
• formularea politicii in domeniul vietii confesionale romanesti avandu-se in vedere 4 mari coordonate:
• relatia stat – culte sau asociatii religioase;
• relatia dintre culte;
• relatia dintre culte, asociatii religioase si indivizi;
• relatia dintre culte, asociatii religioase si viata sociala.

In politica sa, Guvernul Aliantei D.A. va sprijini demesurile unitatilor parohiale, protopopesti, monahale, eparhiale si a celorlalte unitati de cult pentru realizarea unor obiective care contribuie la dezvoltarea vietii cultural-spirituale in tara noastra. Acestea ar intari si determina cresterea rolului Bisericii in societate si implinirea unor obiective majore cum sunt:

• sustinerea Bisericii in derularea unor programe sociale, educationale, caritabile, de orientare socio‑profesionala si formare continua, in cooperare cu autoritatile publice
• dezvoltarea educatiei religioase in scoli
• sprijinirea unor activitati de reconstructie si de restaurare a spatiului eclezial
• incurajarea construirii si finalizarii unor noi lacasuri de cult
• perfectionarea legislatiei privitoare la salarizarea integrala, de la bugetul de stat, a clerului si a unor categorii de personal al Bisericii
• finalizarea improprietaririi centrelor de cult sau eparhiale
• sporirea, inclusiv prin parghii bugetare, a rolului social al Bisericii

In ce priveste sustinerea Cultelor Religioase, Guvernul Aliantei D.A. va avea in vedere promovarea urmatoarelor masuri:

• sustinerea finalizarii integrale a improprietaririi centrelor eparhiale, protopopiatelor, parohiilor rurale, manastirilor si schiturilor, unitatilor de cult indreptatite cu suprafete de teren arabil sau silvic, viticole sau pomicole, de pasune sau lacustre, dupa cat este cazul, aplicand legile in vigoare, din fondul de rezerva al primariilor, din fondul fostelor IAS‑uri, din cel al ocolurilor silvice si din alte disponibilitati patrimoniale;
• incurajarea continua a dezvoltarii si obligativitatii invatamantului religios, predat de persoane calificate, in cadrul scolilor publice la clasele primare, gimnaziale si liceale, necesar pentru educatia sanatoasa a tineretului si, implicit, pentru asanarea morala a societatii romanesti;
• sprijinirea unor activitati de reconstructie si de restaurare a spatiului eclezial (prin realizarea de programe cu finantare interna si externa);
• urmarirea si sustinerea ferma a construirii Catedralei Patriarhale a "Mantuirii Neamului" in Capitala;
• sustinerea perfectionarii legislatiei privitoare la salarizarea integrala a clerului si a unor categorii de personal al Bisericii de la bugetul de stat;
• monitorizarea inventarierii si retrocedarii patrimoniului religios mobil si imobil (in functie de criteriile specifice vietii religioase, de necesitatile si de posibilitatile actuale ale Bisericii si implicit ale societatii romanesti).
• sustinerea implicarii Bisericii, la nivel parohial, eparhial, unitate de cult, in derularea unor programe social-economice, educationale, caritabile, de orientare socio-profesionala si formare continua, aici avandu-se in vedere proiecte cum ar fi:
• proiectul "Gradina Maicii Domnului sau Ecologizarea Romaniei" – sustinerea prin unitatile de cult a unor actiuni de refacere a echilibrului mediului natural;
• proiectul "Casa Bunului Pastor" – infiintarea si dezvoltarea unei institutii social-caritabile care sa cuprinda cabinete juridice, medicale etc.;
• proiectul "Turismul cultural‑religios din Romania - imaginea unei Europe Crestine" – sprijinirea fiintarii unui tip de turism cultural-religios, specializat, imbinat, unde este cazul, cu cel agri-rural (in special din zona submontana si montana).