Guvernul Aliantei D.A. va aplica o strategie care are in vedere dezvoltarea echilibrata a economiei locale si regionale precum si integrarea retelei nationale de transport (si logistica) la reteaua europeana, respectiv la cea internationala.

A. Strategia de dezvoltare in transportul feroviar

In ceea ce priveste dezvoltarea transportului feroviar, Guvernul Aliantei D.A. are in vedere urmatoarele masuri:

• reorganizarea activitatii societatilor comerciale feroviare din Romania conform directivelor UE:
• CFR Infrastructura SA / gestionar infrastructura feroviara (+ filiale);
• CFR Calatori SA / operator national in transportul de calatori; cu doua departamente: lung parcurs (+ international) si scurt parcurs (+ filiale);
• MRM SA (material rulant motor) / departamente regionale; Muntenia (Bucuresti), Transilvania (Cluj), Banat (Timisoara), Moldova (Galati);
• CFR Leasing SA / asigura material rulant si echipamente pe principiul lesingului;
• CFR Marfa SA / operatorul national in transportul de marfa (+ filiale);
• asanarea financiara a societatilor feroviare nationale;
• stabilirea de strategii pentru functionarea pe profit a societatilor noi reorganizate;
• asigurarea subventiei in transportul de calatori, conform normelor europene, conform contractului national de servicii (2100 trenuri / 1750 trenuri locale); baza de raportare anul 1999, si nivelurile subventiilor din tarile din Europa Centrala si de Est membre sau candidate UE;
• privatizarea transportului feroviar de marfuri;
• pregatirea transportului feroviar de calatori de lung parcurs pentru privatizare (parteneriat); dotarea cu 16 rame electrice tip X 2000 pentru deservire pe magistrale (Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Constanta);
• eliminarea a minim 90% din punctele periculoase si a restrictiilor de viteza de pe infrastructura feroviara publica, cresterea vitezei tehnice si comerciale cu minim 20%;
• finalizarea lucrarilor pe coridorul IV: Campina-Brasov; Bucuresti-Constanta; Curtici-Arad-Simeria;
• parteneriat privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunicatii pe suport de fibra optica, mecanizarea caii, transportul de calatori de noapte (dotare cu vagoane de dormit), servicii informatice, transportul feroviar de calatori local, servicii auxiliare diverse;
• gestionarea eficienta a resurselor umane:
• pregatire profesionala de calitate superioara;
• ocuparea posturilor de conducere pe baza de concurs, conform legii functionarului public;
• contracte de management la nivelul conducerii centrale ale societatilor comerciale;
• instruirea profesionala, sanatatea personalui, servicii medicale (recuperare), programe sociale adecvate (colaborare sindicate);
• initiativa pentru restructurarea si redefinirea invatamantului superior feroviar (cursuri, autorizari, cadre didactice);
• separarea activitatii AFER de activitatea de inspectorat:
• AFER/autoritatea feroviara romana cu rol de reglementare si regulator;
• ISFR/inspectoratul de stat feroviar roman cu rol de inspectie;
• aducerea sigurantei circulatiei la nivel optim pentru exploatarea feroviara;
• reinfiintarea (in parteneriat) a ITL (institutul de transport si logistica) responsabil cu gestionarea cercetarii si dezvoltarii feroviare; documentare tehnica (+CI); invatamant universitar si post universitar (+CPC);
• sprijinirea infiintarii UNIFE Romania – patronatul industriei feroviare;
• infiintarea si amenajarea Muzeului National CFR (Snagov sau Balotesti).

B. Strategia de dezvoltare in domeniul infrastructurii rutiere

Strategia de dezvoltare in domeniul infrastructurii rutiere vizeaza trei componente:

• satisfacerea deplina a utilizatorului;
• interconectarea si interoperabilitatea retelei de drumuri din Romania cu reteaua de drumuri din UE;
• corelarea dezvoltarii retelei de drumuri publice cu prioritatile dezvoltarii economice a Romaniei; dezvoltarea retelei de drumuri publice din Romania si imbunatatirea indicilor calitativi (densitate, lungime, imbracaminti moderne), se va face in conditii de siguranta si confort, asigurandu-se protectia mediului.

Politicile rutiere pe care Guvernul Aliantei D.A. le va promova pentru realizarea strategiei sunt urmatoarele:

1. Reconfigurarea retelei de drumuri publice (DN, DJ, DC) utilizandu-se fondurile rezultate din taxele de drum si aplicarea unor politici de prevenire a defectiunilor, prin:

• repararea, intretinerea curenta si periodica, reparatii capitale si reabilitarea drumurilor pentru asigurarea nivelului de viabilitate "stare tehnica buna", cu accent pe asigurarea scurgerii apelor, consolidarea terasamentelor, versantilor si corpului drumului; managementul intretinerii drumurilor se va face pe criterii exclusiv tehnice, prin aplicarea celor doua sisteme de management pentru drumuri, PMS (Pave Management System) si pentru poduri, BMS (Bridge Management System);
• sporirea masurilor de siguranta circulatiei si confortului participantilor la trafic, cu accent pe separarea sensurilor de circulatie in zonele predispuse accidentelor, pentru evitarea coliziunilor frontale intre autovehicule si pentru inlaturarea pericolului de parasire a platformei drumului in zonele accidentate, prin protejare cu parapeti de tip greu, realizarea benzii a treia pe toate rampele mai lungi de 1 km, amenajari rutiere la standarde europene pentru eliminarea punctelor concentratoare de accidente grave de circulatie (punctele negre), refacerea semnalizarii rutiere verticale si orizontale, in special executarea marcajelor de doua ori pe an, pe toate drumurile asfaltate, inclusiv la marginea partii carosabile, iluminarea drumurilor europene, incepand cu autostrazile si DN 1 si infiintarea sistemelor automate de supraveghere a traficului si inregistrare a abaterilor de la normele rutiere pentru combaterea vitezei, contracararea depasirii masei maxime autorizate si identificarea autovehiculeleor date in urmarire;
• imbuntatirea serviciilor oferite de administratori utilizatorilor retelei de drumuri publice prin informarea eficienta, inclusiv presemnalizarea rutiera si indicatore de dirijare pe portale si console la toate intersectiile si pentru toate localitatile de pe traseu, realizarea de parcari la cel mult 20 de km, alternativ pe o parte si pe alta a drumurilor, cu dotari in functie de clasa drumului, inclusiv pentru odihna conducatorilor auto.

2. Dezvoltarea retelei de drumuri publice, ceea ce asigura si cresterea indicatorului statistic privind "densitatea retelei rutiere", prin construirea de drumuri noi cu fonduri extrabugetare, de preferat credite nerambursabile sau mecanisme financiare care nu implica investitii initiale mari, de tip contracte de PPP (parteneriat public-privat) sau concesiuni de tip BOT (build-operate-transfer); criteriul de promovare a acestor investitii va fi o rata de rentabilitate suficienta pentru amortizarea investitiilor intr-un timp scurt, pana la 20 de ani, cu RIR >12% (rata interna de rentabilitate), prin:

• legarea tuturor localitatilor la reteaua de drumuri publice cu drumuri asfaltate cu imbracaminti asfaltice usoare (IAU) in solutii ieftine, cu latimea partii carosabile reduse si executia unor locuri de incrucisare si consolidarea portiunii din partea carosabila cea mai frecvent calcata de rotile autovehiculelor;
• respectarea angajamentelor de integrare europeana (autostrada Nadlac–Deva–Sibiu–Pitesti–Bucuresti–Constanta pe coridorul IV–paneuropean si autostrada Bucuresti–Focsani–Albita pe coridorul IX–paneuropean) si finalizarea lucrarilor incepute (autostrada Bucuresti–Brasov–Targu-Mures–Cluj-Napoca–Oradea–Bors), cu renegocierea conditiilor contractuale care nu pot fi respectate;
• constructia unei noi retele de drumuri rapide, pentru circulatia de tranzit, in special pentru traficul greu, ca alternativa pentru actuala retea publica de drumuri de legatura intre localitatile invecinate; datorita costurilor foarte
• ridicate pentru constructia autostrazilor si a traficului insuficient pentru ca aceste investitii sa fie rentabile si avand in vedere ca lucrarile de largire la patru benzi a drumurilor existente nu rezolva problemele de sporire a capacitatii de circulatie si costuri (apar costuri suplimentare pentru mutarea instalatiilor existente si pentru achizitia terenurilor in intravilan), provocand probleme noi de siguranta circulatiei si poluare, solutia optima o reprezinta inceperea programului de drumuri expres; drumurile expres prezinta aceleasi avantaje ca autostrazile privind accesul, realizarea denivelata a intersectiilor si ocolirea localitatilor, dar la jumatate de pret si elimina dezavantajele largirii la patru benzi a drumurilor existente privind cresterea capacitatii de circulatie, siguranta circulatiei si poluarea, dar cu costuri de executie comparabile.

3. Reorganizarea administratiei nationale a drumurilor publice din Romania, ca o premisa a aplicarii strategiei si politicilor rutiere, utilizarea mai eficienta a fondurilor existente, atragerea fondurilor externe si coordonarea unitara a programelor pentru intreaga retea de drumuri publice, prin:

• infiintarea Consiliului National al Drumurilor care va avea competenta de a stabili strategia si politicile sectoriale in domeniul rutier si de a propune guvernului masurile si bugetele necesare pentru asigurarea unei viabilitati corespunzatoare pe drumurile din Romania;
• transformarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) intr-o Agentie Nationala de Administrare a Drumurilor Publice, ca o organizatie de tip "client", care sa asigure, pe baza unui management de contract performant, administrarea intregii retele de drumuri publice si o Companie Nationala de Autostrazi, ca o societate comerciala care sa realizeze in conditii de profitabilitate, programul de autostrazi si sa gestioneze operarea, intretinerea si administrarea acestora.

Obiectivele strategice si masurile pe care Guvernul Aliantei D.A. le va promova sunt:

C. Strategia de dezvoltare in domeniul transporturilor navale

Strategia de dezvoltare in transportul naval vizeaza urmatoarele componente:

• Folosirea avantajului competitiv al Dunarii (coridorul VII european) in conditiile integrarii in Uniunea Europeana determinat de faptul ca Dunarea strabate teritoriul romanesc circa jumatate din partea ei navigabila (1100 km) avand iesire la Marea Neagra atat prin porturile de la Dunarea maritima, cat si prin portul Constanta.
• Dezvoltarea capacitatilor de operare si depozitare in porturile de la Dunare pentru preluarea traficului de marfuri cu produse care reprezinta o piata de export a Romaniei (cereale, ingrasaminte, produse finite). Aceste marfuri vor fi preluate din zonele de sud ale tarii si transportate cu nave fluviale atat spre Europa Centrala, cat si spre portul Constanta.
• Dezvoltarea si intensificarea traficului de marfuri in tranzit prin porturile maritime si fluvio-maritime ca poarta europeana pentru comertul tarilor din centrul si vestul Europei.
• Dezvoltarea turismului de croaziera pe Dunare.
• Modernizarea si dezvoltarea flotei fluviale de marfuri si pasageri.
• Stimularea initiativei private in crearea unei flote maritime sub pavilion roman adaptate la cerintele economiei nationale in corelatie cu acordarea de facilitati de pavilion atat pentru reintrarea Romaniei in circuitul international de transport maritim, cat si pentru a folosi conditiile deosebite de care dispune tara noastra in pregatirea si instruirea personalului navigant marin.

Politici pe care Guvernul Aliantei D.A. le va promova pentru realizarea acestei strategii sunt:

• asigurarea conditiilor de navigatie permanenta pe Dunare la un pescaj de minim 2,5 m prin realizarea unor amenajari hidrotehnice in punctele critice de navigatie;
• preluarea unei parti din traficul rutier (poluant si cu risc major de accidente) in trafic fluvial prin acordarea unor facilitati la transportul marfurilor care se tranziteaza pe Dunare prin porturile fluviale (de exemplu: sa se acorde facilitati de taxare pentru utilizarea rutelor rutiere si feroviare spre porturile de la Dunare comparativ cu taxele de infrastructura de lung parcurs spre porturile maritime);
• dezvoltarea capacitatilor de operare si depozitare a marfurilor in special cereale inclusiv pentru conditionarea acestora in porturile fluviale si fluvio-maritime;
• reducerea taxelor pe canalul Sulina si pe canalul Dunare-Marea Neagra in vederea stimularii traficului de marfuri din si spre porturile maritime de la Dunare si Marea Neagra;
• crearea prin parghii economice a unui sistem de echilibrare a cheltuielilor portuare intre porturile maritime de la Dunare si portul Constanta pentru atragerea curentilor de marfuri din Moldova si spatiul ex-sovietic;
• asigurarea si garantarea liberului acces pe infrastructurile feroviare si rutiere in porturile cu mai multi operatori si beneficiari de transport pentru stimularea concurentei ofertelor de servicii portuare;
• stimularea armatorilor privati romani in dezvoltarea si modernizarea navelor fluviale si constructia de nave autopropulsate prin acordarea de credite partial subventionate de stat pentru a fi competitive cu flotele europene la conditiile tehnice impuse de Comunitatea Europeana;
• stimularea armatorilor romani pentru construirea de nave maritime adaptat la cerintele si posibilitatile de comert oferite de economia Romaniei in perspectiva integrarii europene atat prin facilitati de pavilion, cat si prin credite garantate si partial acoperite de stat;
• dezvoltarea si modernizarea infrastructurii porturilor maritime si fluviale prin retinerea integrala a profitului realizat de administratiile portuare la nivelul acestora;
• constructia si dezvoltarea pontoanelor hotel cu facilitati de clasa in Delta Dunarii corelate cu nave de transport pasageri de mica capacitate si cu viteza mare de deplasare;
• protectia navelor fluviale sub pavilion roman in competitie cu navele sub pavilion european pe o perioada determinata impusa de modernizarea navelor fluviale la conditiile tehnice europene;
• asigurarea liberei circulatii canalelor fluviale pe Dunare prin eliminarea timpilor de stationare pentru control si revizie in punctele de frontiera a tarilor riverane;
• atragerea de fonduri europene pentru executarea lucrarilor hidrotehnice de amenajare a sectoarelor dificile de pe Dunare avand in vedere perspectiva cresterii traficului de marfuri in tranzit pe coridorul VII european;
• trecerea in folosinta deplina a infrastructurii portuare catre operatorii portuari prin stabilirea unui sistem de control si verificare a modului de utilizare si intretinere a infrastructurii prin intermediul administratiilor portuare;
• dezvoltarea de "crewing" pentru utilizarea fortei de munca calificata in formele de invatamant specifice in pregatirea personalului navigant maritim si fluvial si garantarea protectiei sociale a acestora;
• dezvoltarea traficului de containere in tranzit si circuit intern pe Dunare in corelare cu asigurarea transportului acestora in zonele din interiorul tarii prin folosirea eficienta a porturilor fluviale;
• asigurarea in porturile fluviale si fluvio-maritime a conditiilor tehnice pentru bunkerarea navelor fluviale si maritime.

Masurile organizatorice si administrative pe care Guvernul Aliantei D.A. le are in vedere pentru realizarea politicilor in domeniul transporturilor navale sunt:

• imbunatatirea sistemului de pilotaj maritim in portul Constanta si pe Dunarea maritima pentru micsorarea costurilor portuare si de administratie a navelor maritime care opereaza in aceste porturi;
• trecerea Autoritatii Navale Romane in regim de finantare bugetara si instituirea unui sistem de taxe care ar dezvolta traficul maritim si fluvial, cat si cresterea sigurantei navigatiei;
• trecerea porturilor maritime si fluviale in administrarea autoritatilor locale cu conditia stabilirii unei politici tarifare si de dezvoltare stabilita unitar de Ministerul Transporturilor;
• asigurarea unui sistem de supraveghere si control a traficului maritim si fluvial printr-o singura autoritate de stat eliminand suprapunerile provenite in prezent de la trei autoritati cu atributii similare (Autoritatea Navala Romana, Politia Transporturi, Paza de Coasta);
• elaborarea unei legi de pavilion roman atat pentru crearea de facilitati pentru armatorii romani, cat si pentru atragerea de sume importante pentru navele armatorilor straini care primesc acest pavilion;
• dezvoltarea si perfectionarea invatamantului de specialitate pentru asigurarea unei forte de munca calificata ca oferta sociala pentru cei care doresc sa imbratiseze meseria de navigator maritim sau fluvial;
• asigurarea liberei concurente intre operatorii privati de flota si porturi prin liberul acces al acestora la infrastructura navala si terestra la porturile maritime si fluvio-maritime;
• asigurarea protectiei mediului marin si fluvial prin crearea infrastructurii necesare pentru controlul si preluarea reziduurilor petroliere de la nave;
• acordarea de facilitati sporite pentru utilizarea traficului combinat care utilizeaza Dunarea si porturile de la Dunare ca parte finala a acestui transport;
• asigurarea unor acorduri de libera trecere prin zonele de frontiera a tarilor riverane de pe Dunare in corelare cu crearea unui sistem eficient de control si supraveghere sa traficului de marfuri si de navigatie.

D. Strategia de dezvoltare in domeniul transporturilor aeriene

Obiectivele Guvernului Aliantei D.A. in domeniu transporturilor aeriene sunt sustinerea unui mediu competitiv in aviatia civila care sa asigure siguranta si securitate deplina in concordanta cu standardele internationale, promovarea unui transport aerian eficient bazat pe costuri efective si contributia la dezvoltarea economica si sociala a tarii.

Pentru a crea si intretine un mediu competitiv al aviatiei civile nationale, orientat catre servicii sigure si de calitate, Guvernul Aliantei D.A. are in vedere urmatoarele:

• interesele utilizatorilor de aviatie civila sunt prioritare;
• o structura de reglementare a regulilor bine definita;
• politicile in domeniu vor fi obligatorii si vor produce efecte, numai dupa o larga consultare a tuturor categoriilor de utilizatori.