Politicile de dezvoltare spatiala trebuie sa contribuie la coeziunea economica si sociala a localitatilor si regiunilor, la cresterea competitivitatii, precum si la conservarea diversitatii culturale si a capitalului natural. In acest sens, politicile de dezvoltare spatiala pe care Guvernul Aliantei D.A. le va promova vor fi axate pe urmatoarele obiective majore:

• dezvoltarea echilibrata si policentrica a sistemului urban, precum si realizarea parteneriatului intre zonele urbane si rurale
• dezvoltarea unui sistem integrat de transport si comunicatii ca suport pentru formarea si expansiunea sistemului urban de tip policentric si pentru a realiza pe aceasta cale o integrare a regiunilor de dezvoltare economica in spatiul economic si politic european
• conservarea si dezvoltarea mostenirii culturale si naturale

A. Constructia institutionala

In temeiul principiului descentralizarii, subsidiaritatii si proportionalitatii, politicile de dezvoltare spatiala se vor aplica preponderent de consiliile regionale, consiliile judetene, primarii si agentii de dezvoltare regionala, guvernul limitandu-si rolul la reglementari si controlul calitatii in constructii si design urban. De asemenea, Guvernul Aliantei D.A. va avea in vedere sa elimine orice instrument care din motive politice sau clientelare a permis in perioada 2001-2004 interventii directe in piata imobiliara prin companii sau agentii, gen ANL sau Compania Nationala de Investitii.

A.1. Dezvoltarea zonelor urbane policentrice si relatia intre mediul urban si rural

Pentru a stimula competitivitatea, relatiile economice de interdependenta si pentru a da o dimensiune spatial-functionala dezvoltarii, atat guvernul cat si primariile si agentiile de dezvoltare regionala – ca structuri de suport tehnic – vor colabora pentru:

• identificarea si stabilirea zonelor de dezvoltare urbana policentrica, pentru a facilita deconcentarea spatiala, dezvoltarea si extinderea functiilor urbane catre zonele periferice, periurbane si localitatile aflate la distanta scurta de aglomerarile urbane in afara zonei periurbane;
• incurajarea formarii retelelor de dezvoltare policentrica. Aceste retele vor fi structuri de cooperare si coordonare intre autoritatile administratiei publice locale infiintate cu rolul de a elabora si aplica planuri de dezvoltare a zonelor urbane policentrice. Aceste planuri vor cuprinde planurile de dezvoltare locala comprehensiva si PUG-urile (planurile de urbanism general) si se vor integra, la randul lor in planurile de dezvoltare judeteana si regionala;
• stabilirea cooperarii intre universitati, centre de cercetare si autoritatile locale si regionale pentru infiintarea tehnopol-urilor ca centre de difuzie a rezultatelor cercetarii–inovarii;
• promovarea programelor de cooperare transfrontaliera si a retelelor trans-nationale;
• identificarea si stabilirea zonelor metropolitane in structura policentrica si a oraselor de tip "deschis" prin dezvoltarea infrastructurii fizice de transport ori a centrelor culturale;
• aplicarea in parteneriat cu sectorul privat a programelor care incurajeaza diversificarea economiilor locale, in zonele urbane dependente de o singura ramura economica, ori in zonele industriale aflate in declin;
• extinderea programelor de reabilitare si modernizare a infrastructurii fizice in orasele mici si mijlocii; formarea retelelor de cooperare intre aceste orase;
• dezvoltarea cailor de transport si a serviciilor/utilitatilor publice, a managementului deseurilor si a resurselor pentru utilitati publice (apa, gaz, energie), inclusiv prezervarea si extinderea zonelor naturale si a spatiilor verzi in intra- si extravilan.

Planificarea dezvoltarii urbane va avea in vedere elaborarea planului de dezvoltare conprehensiva a localitatii in care vor fi cuprinse obiectivele si politicile de dezvoltare a infrastructurii si serviciilor publice, resursele si tendintele dezvoltarii economice, perspectiva dezvoltarii zonelor rezidentiale si regulile de design urban aplicabile, toate acestea corelate cu masurile de dezvoltare in sistem policentric. Planurile de dezvoltare conmprehensiva vor fi elaborate dupa realizarea unui audit urban.

A.2. Parteneriat urban-rural

• promovarea unei dezvoltari integrate urban-rual, prin incurajarea cooperarii intre autoritatile administratiei publice locale in special intre localitatile apropiate;
• identificarea posibilitatii de cooperare intre localitatile urbane si rurale apropiate pentru realizarea de investitii in infrastructura, asigurarea serviciilor de transport public, prezervarea capitalului cultural si natural.

B. Statutul Municipiului Bucuresti

Reglementarea zonei metropolitane Bucuresti, cu regim separat de zonele policentrice.

C. Acces la infrastructura si cunoastere

• dezvoltarea retelelor de transport si integrarea acestora in sistemele regionale de transport public european;
• integrarea managementului si planificarii investitiilor in caile de transport la nivel local si regional pentru a evita conflictele si pentru a corela aceste investitii cu alte obiective prevazute la nivel regional, local sau judetean;
• promovarea inovarii si diseminarea rezultatelor cercetarii catre intreprinderi mici si mijlocii;
• extinderea IT in sistemul local de educatie si administratiei publica;
• incurajarea infiintarii centrelor de inovare si cooperare cu universitati si companii de cercetare-dezvoltare.

D. Conservarea capitalului natural

Dezvoltarea spatiala comprehensiva si durabila depinde de conservarea biodiversitatii si de aplicarea unor masuri stricte si dure de conservare a zonelor si arealelor verzi aflate in - intra sau - extra vilan. In aceste circumstante, Guvernul Aliantei D.A. va avea in vedere:

• aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 prin inasprirea regulilor de organizare a traficului rutier in zonele centrale ale asezarilor urbane; interzicerea traficului in zonele istorice;
• imbunatatirea reglementarilor privind calitatea in constructii si a regulilor de design urban pentru incurajarea utilizarii unor materiale cat mai putin poluante, a resurselor energetice regenerabile si organizarii riguroase a managementului deseurilor in zonele rezidentiale, precum si pentru conservarea si extinderea spatiilor verzi;
• integrarea politicilor de conservare a biodiversitatii in politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurala si urbana;
• cresterea calitatii apei si aplicarea unor masuri stricte de prevenire a poluarii surselor de apa;
• limitarea extinderii zonelor rezidentiale, cu precadere in zonele montane, concomitent cu interzicerea autorizarii constructiilor de orice fel in spatiile verzi (parcuri/gradini) aflate in intravilan;
• aplicarea unui program national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si localitatile recent declarate oras prin lege dar care nu dispun de o infrastructura urbana. Acest program va trebui aplicat pentru o perioada de 15 ani;
• aplicarea unui program de introducere a regulilor minime privind managementul deseurilor in localitatile rurale.

E. Conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale

Stilul arhitectonic romanesc ca spatiu de expresie si formare culturala, precum si valorile culturale locale si regionale au suferit grave mutilari in ultimii 60 ani, pe fondul ignorantei si neglijentei. De aceea, Guvernul Aliantei D.A. va promova urmatoarele politici:

• prezervarea zonelor istorice din asezarile urbane vechi, precum si refacerera pe cat posibil a celor distruse. In acest sens, vor fi emise reglementari privind reabilitarea urbana care vor urmari refacerea structurii si pastrarea exacta a stilului arhitectonic a cladirilor istorice si a materialelor de constructie, asigurarea managementului acestor zone;
• conservarea stilului arhitectonic traditional in asezarile rurale, in baza realizarii unei evaluari riguroase realizate de institutii de cercetare in etnografie si arta populara, guvern si autoritatile locale. In acest sens, vor trebui emise reguli stricte de urbanism si arhitectura pentru a stopa constructia in mediul rural a kitch-urilor care au mutilat in ultimii ani stilul arhitectonic autentic romanesc, sasesc sau maghiar;
• conservarea cetatilor taranesti medievale ridicate de comunitatea saseasca din Transilvania prin aplicarea extinsa a programului lansat in 1998-1999;
• emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezidentiale prost echipate edilitar si a constructiilor de locuit de tip colectiv.

F. Lucrari publice si locuinte

• continuarea lucrarilor privind construirea de locuinte sociale pentru familii cu venit modest, in contextul Legii nr. 114/1996 si H.G. nr. 687/1997;
• transformarea ANL intr-o entitate de piata si orientarea programelor sale catre constructia de locuinte sociale si pentru tineri. Subventiile acordate prin ANL pentru constructia de locuinte proprietate personala vor fi generalizate, ANL urmand sa verifice corespondenta intre valoarea reala si valoare declarata a constructiilor;
• stabilirea unui parteneriat intre guvern si autoritatile locale pentru continuarea Programului de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public. Acest program va avea prioritate in domeniul lucrarilor publice si va trebui finalizat in cel mult 2 ani;
• elaborarea in parteneriat cu autoritatile locale a unui program national privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate conexat cu refacerea estetica a acestora, in baza experientei acumulate in aplicarea Programului de reabilitare termica a cladirilor de locuit multietajate si a Programului de conservare a energiei termice in 5 orase: Buzau, Ploiesti, Pascani, Oltenita si Fagaras;
• promovarea unei politici de reabilitare termica a constructiilor, indiferent de tipul lor, prin acordarea a unor deductibilitati din impozitul pe venit;
• continuarea lucrarilor privind alimentarea cu apa a satelor, conform H.G. nr. 577/1997 si H.G. nr. 687/1997 si lansarea programului national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile rurale si localitatile recent declarate oras prin lege dar care nu dispun de o infrastructura urbana (cu termen 15 ani);
• aplicarea programului national privind asfaltarea drumurilor comunale prin modificarea H.G. nr. 577/1997.

Lucrarile publice vor fi transferate in responsabilitatea autoritatilor locale, ori asociatiilor infiintate intre acestea, potrivit dispozitiilor art. 11 si 12 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, afara de proiectele de infrastructura din domeniul transporturilor finantate prin Fondul de coeziune.