Viziunea fiscala este centrata pe respectul fata de libera-initiativa si fata de asumarea riscului in afaceri. Obiectivul principal pe termen scurt si mediu al Guvernului Aliantei D.A. in domeniul politicii fiscal-bugetare este accelerarea procesului de reforme structurale, cresterea investitiilor, consolidarea finantelor publice, dezvoltarea economica si intarirea clasei de mijloc.

Politica fiscala a Guvernului Aliantei D.A. va functiona in serviciul producatorilor de impozite si nu in serviciul culegatorilor de impozite si se va baza pe un parteneriat real intre stat si contribuabil . Eficienta fiscalitatii se observa in modul in care impozitele si taxele colectate la bugetul de stat se reintorc sub forma calitatii serviciilor publice. Reforma legislatiei fiscale impune reducerea continua a scutirilor si exceptarilor acordate la plata impozitelor si a taxelor cu scopul cresterii transparentei mediului de afaceri, imbunatatirii competitiei si largirii bazei de impozitare.

Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare in perioada 2005-2008 sunt subordonate obiectivelor de sustinere a cresterii economice si de reducere a ratei inflatiei si se refera la:

• Stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice precum si diminuarea deficitelor cvasi-fiscale, in vederea sustinerii eforturilor de reducere a ratei inflatiei
• Sustinerea procesului de convergenta al economiei romanesti cu piata unica europeana
• Reforma profunda a administratiei fiscale, in vederea imbunatatirii colectarii
• Accelerarea procesului de descentralizare fiscala in scopul implicarii mai active a comunitatilor locale in procesul de colectare si alocare a resurselor publice
• Relaxarea fiscalitatii asupra muncii si capitalului
• Scaderea ratelor de taxare a contributiilor la asigurarile sociale in scopul reducerii dezavantajului de competitivitate fiscala, al reducerii inclinatiei agentilor economici de a migra in economia subterana
• Imbunatatirea transparentei cheltuielilor publice
• Cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de preaderare
• Continuarea armonizarii legislatiei fiscale cu normele Uniunii Europene

Politica fiscala a Guvernului Aliantei D.A. se va axa pe principiul neutralitatii. Din reactiile inregistrate in ultimii ani rezulta ca o legislatie simpla, clara si care sa stabileasca o sarcina fiscala suportabila si echitabila este mult preferabila facilitatilor. In ultima perioada este din ce in ce mai evident ca facilitatile sunt privite ca un factor de distorsiune in special in ceea ce priveste concurenta.

Legea trebuie sa fie aplicata in mod unitar si egal pentru toti. Evaziunea fiscala va fi combatuta prin masuri dure, nediferentiate: aplicarea de pedepse privative de libertate, dar si recuperarea pagubelor create bugetului de stat, inclusiv prin executarea silita a averii personale a evazionistilor.

A. Relaxarea fiscala

Prevederile Codului fiscal trebuie sa urmareasca intarirea clasei de mijloc, stimularea liberei initiative si sustinerea dezvoltarea sectorului privat, prin:

• reducerea, de ansamblu, a fiscalitatii, in principal a fiscalitatii asupra muncii;
• simplificarea sistemului fiscal;
• devansarea cresterii ratei fiscalitatii de catre cresterea bazei de impozitare;
• utilizarea eficienta a parghiilor fiscale in scopul ameliorarii comportamentului economic al contribuabililor;
• armonizarea cu Codul de Conduita pentru impozitarea afacerilor al Uniunii Europene.

1. Impozite directe

Guvernarea Aliantei D.A. va aplica o singura cota de impunere, atat pentru impozitul pe venit cat si cel pentru impozitul pe profit. Cota de impunere trebuie sa fie una competitiva in raport cu statele cu care Romania se afla in competitie pentru atragerea de investitii straine directe.

1.1. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit va fi redus de la 25%, cat este in prezent, la 16%.

In ultima perioada asistam la o abordare extrem de agresiva a reducerilor de impozit pe profit in special in tarile foste comuniste cu care noi concuram direct pentru atragerea de investitii. Intre tarile care au aderat la UE, media a ajuns in acest moment la 17%.

O astfel de cota redusa, coroborata cu simplificarea reglementarilor in vigoare, va duce la o crestere a bazei impozabile, atat prin cresterea investitiilor straine directe, cat si prin reducerea ponderii pe care o inregistreaza in acest moment economia subterana.

Se vor acorda deduceri din impozitul pe profit pentru cheltuielile destinate cercetarii–dezvoltarii si pentru investitiile in infrastructura medicala.

1.2. Impozitul pe venitul companiei

Pentru microintreprinderi va fi mentinut, pana la momentul aderarii in Uniunea Europeana, actualul sistem de impozitare pe cifra de afaceri.

1.3. Impozitul pe dividende

Impozitul pe dividende va fi mentinut la cote reduse (5% pentru persoane fizice si 10% pentru persoane juridice).

1.4. Impozitul pe venit

Avem in vedere introducerea cotei unice de 16% la impozitul pe venitul persoanelor fizice.

Deducerile de baza si deducerile suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere vor fi mentinute pentru ca persoanele care obtin venituri mici sa nu plateasca impozite mai mari decat inainte.

De asemenea, vor fi acordate, in limite stabilite de lege, deductibilitati pentru contributii la fondurile private de pensii, contributii la asigurarile private de sanatate, cheltuieli pentru cumpararea unui PC si cheltuieli pentru reabilitarea termica a locuintei.

Aplicarea cotei unice pe venit va conduce la reducerea semnificativa a costurilor de administrare fiscala.

2. Impozite indirecte

Impozitele indirecte trebuie sa constituie principala sursa de venit la bugetul statutului. Pentru o anumita perioada de timp va fi mentinuta cota actuala a TVA de 19%. Efectele pozitive ale relaxarii fiscale asupra veniturilor, vor permite, in perspectiva, reducerea TVA pana la nivelul de 16%, ca urmare a cresterii consumului privat.

3. Contributii sociale

Fara o reformare a modului in care se calculeaza contributiile sociale va fi dificil ca efectul reformei fiscale sa produca efecte pe termen scurt. Nivelul acestora, inca foarte mare, face ca declararea salariilor reale sa fie adesea evitata.

Contributiile pentru asigurarile sociale vor scadea treptat, functie de comportamentul economic al contribuabililor, pana la 39,5%, in anul 2008.

4. Impozitarea averii si a consumului de lux

Bunurile ce intra in categoria celor ce sunt/pot fi considerate de lux si a celor care pun in pericol sanatatea omului si a mediului vor suporta cresteri ale accizelor.

Guvernul Aliantei D.A. va aplica masurile necesare pentru impozitarea corecta, la valoarea de piata, a proprietatilor imobiliare. Principiul de baza dupa care se va conduce politica fiscala va fi impozitarea scazuta pentru veniturile provenite din munca si cresterea impozitarii averii.

Pentru o distributie justa a poverii fiscale, este necesara cresterea impozitelor pe imobile a caror suprafata construita depaseste 200 de mp. In acest sens, vor fi introduse grile de impozitare suplimentare, progresive pentru imobilele ce depasesc 300 de mp, 400 de mp etc. De asemenea, terenurile intravilane a caror suprafata depaseste 1000 de mp vor fi impozitate suplimentar si progresiv.

Un tratament similar se va aplica si autoturismelor cu o capacitate cilindrica mai mare de 2000 de cmc.

Consideram ca aceste masuri, care pot fi regasite si in legislatia multor tari dezvoltate, sunt de natura sa contribuie la o mai buna si mai justa repartitie a poverii fiscale.

B. Cresterea capacitatii de administrare fiscala

Masurile de relaxare fiscala vor fi insotite de o strategie ce are in vedere cresterea capacitatii de administrare fiscala, prin:

• inlaturarea practicilor clientelare, de scutire sau reesalonare a datoriilor la buget;
• pedepsirea penala a evaziunii fiscale;
• eliminarea practicilor de excedare a cadrului legal prin acte normative de rang inferior;
• adoptarea unui Cod de Etica in domeniul fiscalitatii;
• cresterea capacitatii administrative a institutiilor de colectare a impozitelor si taxelor;
• evaluarea procedurilor de control fiscal si fixarea unor reguli stricte de etica in activitatea de control fiscal, prin cooperarea autoritatilor publice cu comunitatea oamenilor de afaceri.

C. Sistemul vamal

Masurile pe care Guvernul Aliantei D.A. le va promova in ceea ce priveste politica vamala a Romaniei pornesc de la functiile de baza pe care institutia vamala le indeplineste in contextul procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.

In timp ce functia fiscala a vamii se redimensioneaza, functiile de facilitare a comertului precum si de protejare a cetatenilor din spatiul comunitar, data fiind pozitionarea noastra la granita exterioara Uniunii Europene, isi vor spori in mod semnificativ importanta.

Disfunctiile existente, care afecteaza bugetul de stat si mediul de afaceri, urmeaza sa fie inlaturate prin accelerarea masurilor de reforma institutionala si legislativ-procedurala:

• includerea autoritatii vamale in administratia fiscala centrala, ca organ executiv autonom al Ministerului de Finante;
• atribuirea de noi competente autoritatii vamale pe linia administrarii si a altor categorii de impozite, cu precadere a accizelor, a TVA-ului s.a., ceea ce va duce la cresterea gradului de colectare a acestor impozite, prin disparitia unor verigi administrative si simplificarea procedurilor de constatare, calculare, incasare si urmarire a creantelor bugetare;
• legiferarea unui nou Cod si Regulament vamal roman complet armonizat cu acquis-ul comunitar;
• generalizarea procedurilor simplificate de vamuire, aplicabile agentilor economici cu volume de activitate, active, investitii si personal angajat semnificative, personalul eliberat putand fi focalizat pe activitatile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontiera etc.;
• punerea imediata la dispozitia agentilor economici in forma tiparita sau in format electronic a Tarifului vamal integrat roman, instrument necesar in vederea inlaturarii aplicarii arbitrare a legii de catre personalul vamal si reducerii coruptiei;
• eliminarea coruptiei din sistemul vamal prin reorganizarea activitatii regionalelor vamale, regandirea intregului sistem al competentelor acesteia, inclusiv in materia eliberarii diferitelor autorizatii cerute in exces de legislatia in vigoare, precum si prin crearea unui mecanism transparent de stimulare materiala a personalului vamal combinat cu pregatirea profesionala intensiva;
• regandirea sferei de competenta a tuturor autoritatilor statului care isi desfasoara activitatea in punctele de trecere a frontierei; adoptarea si in aceasta privinta a modelelor performante ale vamilor statelor membre ale Uniunii Europene, prin stabilirea unor atributii ferme referitoare la subordonare, cooperare si colaborare;
• infiintarea unei Scoli nationale a autoritatii vamale, prin care sa se creeze posibilitatea selectarii si pregatirii corespunzatoare a personalului vamal, precum si crearii unui corp profesionist vamal de elita;
• elaborarea in domeniul reglementarii a procedurilor de interventie in situatia derularii operatiunilor vamale cu marfuri pirat, conform reglementarilor comunitare si cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert;
• imbunatatirea infrastructurii vamale prin optimizarea comunicatiilor si asigurarea protectiei datelor din sistemul informatic comunitar de urmarire a tranzitului;
• continuarea investitiilor in securizarea frontierelor de Nord si Est pentru a finaliza lucrarile incepute anterior in sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente si dotarea cu echipamente de detectie si control;
• intensificarea cooperarii autoritatile vamale cu celelalte institutii competente pentru culegerea de informatii, schimbul de date si procesarea acestora in vederea depistarii si combaterii traficului ilicit de bunuri si persoane.