Modernizarea administratiei publice constituie una din conditiile esentiale pentru aplicarea cu rezultate tangibile a politicilor publice de transformare a statului si economiei, precum si de dezvoltare a comunitatilor locale. In consecinta, in domeniul administratiei publice, Guvernul Aliantei D.A. va aplica in perioada 2004-2008 o strategie nationala care va avea 3 obiective:

• reforma serviciilor publice de baza si a utilitatilor publice de interes local
• consolidarea procesului de descentralizare politica, administrativa si fiscala
• intarirea capacitatii institutionale a structurilor din administratia publica centrala si locala

Aplicarea politicilor de reforma in domeniul administratiei publice va tine cont de urmatoarele conditii:

• definirea in legislatia de infiintare si organizare a unei autoritati publice a principiilor comunicarii, transparentei, eficientei, responsabilitatii, participarii, coerentei, proportionalitatii si subsidiaritatii si reglementarea mecanismelor de aplicare;
• departajarea de responsabilitati intre autoritatile publice – in domeniul politicilor publice, finantarii si prestarii serviciilor publice;
• introducerea unui mecanism simplu si clar de politici publice in baza caruia sa fie elaborate si aplicate programe, proiecte, planuri de actiune si proiecte de lege;
• separarea nivelului de elaborare a politicilor publice de cel de implementare a acestora;
• fixarea numarului de functionari publici in raport cu definirea unui serviciu public si a unui standard de calitate aferent acestui serviciu;
• monitorizarea si evaluarea eficientei masurilor de reforma aplicate.

I. Reforma serviciilor si a utilitatilor publice

In urmatorii 4 ani, Guvernul Aliantei D.A. se va concentra asupra organizarii serviciilor si utilitatilor publice in raport cu cerintele populatiei si impozitele platite pentru functionarea acestora. In acest scop, va fi aplicat un plan de actiune ce va cuprinde urmatoarele masuri:

• introducerea standardelor de calitate de catre autoritatea publica competenta in baza carora sa se poata monitoriza si evalua un serviciu public si activitatea functionarilor publici;
• introducerea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public, astfel incat cheltuielile publice sa devina justificate, transparente si supuse controlului financiar;
• continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de baza: educatie, saanatate, asistenta sociala si ordine publica;
• realizarea unei departajari administrative si financiare intre serviciiile publice aflate in managementul primariilor si cele aflate la consiliile judetene. In acest sens, se va acorda atentie rezolvarii modului de finantare si managementului serviciilor din sistemul de asistenta medicala, invatamantului preuniversitar de stat, sportului si culturii;
• fixarea unui serviciu public in managementul consiliilor judetene in raport cu capacitatea manageriala si fiscala corespunzatoare furnizarii acelui serviciu, corespondenta dintre aria geografica a unitatii administrative si aria beneficiarilor serviciului public, precum si in raport cu obtinerea economiei de scara;
• stabilirea unui sistem de planificare strategica pentru fiecare autoritate din sistemul administratiei publice centrale si locale in raport cu serviciile publice pe care le furnizeaza. In baza planificarii strategice fiecare minister, agentie si primarie va incheia acorduri de furnizare a serviciilor publice (ASV) ce vor cuprinde obiectivele de interventie publica, masurile si bugetul alocat;
• separarea utilitatilor publice de servicii publice. Introducerea standardelor de calitate pentru aceste utilitati;
• liberalizarea pietei utilitatilor publice, precum si eliminarea din legislatie a tuturor barierelor institutionale care impiedica investitiile in utilitatile publice si privatizarea acestora. In acest sens, Legea nr. 326/2001 privind serviciile de gospodarire comunala va fi inlocuita cu un nou act normativ, iar legislatia privind serviciile municipale, tinand cont de principiile descentralizarii si delegarii, standardizarii si responsabilitatii furnizarii unei utilitati publice si a calitatii sale, a accesului nedscriminatoriu la aceste utilitati;
• promovarea de relatii contructuale echilibrate orientate catre rezultate;
• instituirea unui sistem de monitorizare si evaluare a executarii contractelor pentru servicii si utilitati publice, prin autoritati publice autonome de reglementare;
• reglementarea unor modele simple si transparente de privatizare a utilitatilor publice, precum si reglementarea sistemului de outsourcing pentru serviciile publice;
• clarificarea sistemului de subventii la utilitati publice si imbunatatirea sistemului de tarifare;
• fixarea sistemului de evaluare si monitorizare a performantelor pe un serviciu public;
• stabilirea schemelor de stimulare/recompensare a functionarilor publici pentru cresterea calitatii serviciilor publice si stimularea inovarii;
• elaborarea si aplicarea Cartei serviciilor publice in care sa se publice standardele de calitate pentru servicii si metodologiiile de evaluare a acestora;
• clarificarea in legislatie a dreptului de administrare si a notiunii de bunuri publice.

II. Continuarea procesului de descentralizare

Procesul de descentralizare inceput in 1998 va fi relansat si va avea in vedere limitarea sferei de interventie a guvernului la nivel local numai pentru cazurile in care anumite servicii publice, programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale si de catre autoritatile locale, in conformitate cu principiile Cartei Europene al autoguvernarii locale. Procesul de descentralizare se va desfasura dupa principiul eficientei, economicitatii si cuantificarii rezultatelor pe 3 directii: politic, administrativ si fiscal in baza unui plan de actiune aplicat in mai multe etape, pentru a permite evaluarea eficientei masurilor de descentralizare astfel introduse.

A. Intarirea autonomiei puterilor locale

Guvernul Aliantei D.A. va interveni legislativ pentru:

A.1. delimitarea competentelor si a responsabilitatilor, prin:

• regandirea sistemului de alegere a membrilor consiliilor regionale si emiterea unei noi reglementari;
• redimensionarea rolului consiliilor judetene in privinta serviciilor publice;
• focalizarea activitatii consiliilor judetene la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel judetean, asigurarea corelarii acestora cu planurile de dezvoltare regionala si planurile operationale, la realizarea investitiilor in infrastructura de interes judetean;
• interzicerea infiintarii si organizarii in subordinea consiliului local a unui aparat propriu, a departamentelor, directiilor si serviciilor, precum si a oricaror alte structuri de executie, cu exceptia secretariatului de consiliu, pentru a nu se suprapune cu aparatul propriu al primarului;
• elaborarea si emiterea unei noi reglementari privind statutul juridic al prefectului ca reprezentant politic al guvernului si a sistemului de monitorizare a activitatii acestuia de catre guvern prin ministerul de resort;
• limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate in coordonarea prefectului si reglementarea transferului acestor servicii catre autoritatile administratiei publice locale pe masura transferarii resurselor financiare;
• stabilirea unei relatii de subordonare a viceprimarilor fata de primar;
• selectarea pe baza de concurs a secretarilor de consiliu si numirea acestora de catre consiliile locale.

A.2. cooperarea cu reprezentantii comunitatilor locale la actul de guvernare, prin:

• consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea planificarii strategice privind dezvoltarea localitatii; consultarea publica pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice si evaluarea acestora;
• extinderea sistemului de parteneriat public-privat la furnizarea serviciilor publice, odata cu modificarea legislatiei in domeniu.

A.3. transparenta

• consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea bugetelor locale;
• publicarea tuturor castigatorilor de licitatii publice a caror valoare depaseste anual echivalentul a 25.000 de euro;
• modificarea reglementarilor legale in vigoare privind transparenta exercitarii demnitatilor si functiilor publice in sensul extinderii obligatiei de declarare a intereselor si la sot si rudele de pana la gradul III inclusiv, precum si interzicerea acestora de a incheia, personal sau prin societatile comerciale la care sunt administratori sau actionari, contracte cu autoritatile administratiei publice.

B. Descentralizare administrativa

Guvernul Aliantei D.A. va interveni in plan legislativ pentru:

• delimitarea functiei politice a presedintelui si vicepresedintelui de consiliu judetean de cea tehnic manageriala, in sensul introducerii functiei de manager/director general al serviciilor publice de interes judetean care sa preia activitatea presedintilor si vicepresedintilor de consiliu legata de conducerea, coordonarea si controlul serviciilor publice de interes judetean;
• posibilitatea delimitarii functiei de primar de cea de manager al localitatii;
• reglementarea statutului juridic al orasului Bucuresti si al administratiei sale printr-o lege distincta de legea administratiei publice locale;
• clarificarea prin lege a raporturilor dintre agentiile de dezvoltare regionale, consiliile regionale si autoritatile de management desemnate pentru programele operationale;
• numirea secretarului general de consiliu judetean de catre membrii acestuia, la propunerea managerului/directorului general al serviciilor publice de interes judetean;
• clarificarea statutului juridic al primariei ca persoana juridica de drept public, precum si al patrimoniului acesteia;
• reanalizarea legii cadru privind descentralizarea, pentru a fixa corelatiile necesare cu toate legile in vigoare ce reglementeaza administratia publica locala, inainte de aparitia acesteia;
• armonizarea legii administratiei publice locale cu legea finantelor publice in privinta principiilor si mecanismelor decizionale cu privire la aprobarea investitiilor.

C. Descentralizare fiscala

Guvernul Aliantei D.A.va aplica urmatoarele masuri:

C.1. Venituri fiscale

• virarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale direct catre localitati, prin eliminarea consiliilor judetene ca verigi intermediare;
• recunoasterea prin lege a dreptului autoritatilor administratiei publice locale de a-si fixa nivelul de impunere in sistemul impozitelor si taxelor locale intr-o limita de + 50% pornind de la baza de impunere reglementata legal;
• asigurarea integrala de la bugetul de stat a prestatiilor in numerar din domeniul asistentei sociale, prin transferuri conditionate, in scopul garantarii principiului universalitatii drepturilor cetatenilor.

C.2. Servicii publice si utilitati

• continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de baza: educatie, sanatate, asistenta sociala si ordine publica;
• evaluarea costurilor transferurilor unor noi responsabilitati catre administratia publica locala, astfel incat sa poata fi identificate cu precizie sursele de finantare a acestora;
• limitarea sferei serviciilor publice aflate in coordonarea consiliilor judetene si a serviciilor deconcentrate din subordinea prefectului;
• pastrarea serviciilor publice deconcentrate numai in masura in care acestea functioneza in baza unui sistem de management integrat.

C.3. Managementul financiar

• posibilitatea autoritatilor administratiei publice locale de a angaja cheltuieli pentru co-finantarea proiectelor de dezvoltare locala si regionala peste limita de 20% din veniturile lor anuale, conform legii finantelor publice locale, exclusiv in completarea fondurilor pre-structurale si apoi a celor structurale;
• elaborarea unui ghid privind colectarea impozitelor si taxelor locale in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si asociatiile reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale;
• elaborarea unui ghid privind planurile investitiilor de capital ca parte componenta a planificarii strategice de dezvoltare a localitatii, in cooperare cu Ministerul Finantelor si asociatiile reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale;
• elaborarea unui ghid privind participarea cetateneasca in faza de elaborare a bugetului local;
• reglementarea obligativitatii de publicare a executiei bugetelor locale, cel putin o data la 6 luni, iar in cazul emiterii de obligatiuni, cel putin o data la 3 luni;
• clarificarea legala a intregului sistem de subventii;
• elaborarea unui ghid privind managementul riscului care sa fie utilizat pentru realizarea planificarilor strategice, a investitiilor si cu ocazia infiintarii serviciilor publice;
• elaborarea unui ghid privind auditul intern.
• modificarea legislatiei privind contractul de parteneriat public-privat (O.G. nr. 16/2002) in sensul definirii corecte a acestui mecanism de cooperare, simplificarii procedurilor de selectiei a ofertelor si uniformizarii lor cu cele ce privesc achizitiile publice in scopul asigurarii transparentei financiare si a selectiei de oferte pe baze concurentiale, precum si eliminarii acelor reglementari care permit expropierea discretionara pentru cauza de utilitate publica;
• introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru evaluarea stadiului de dezvoltare si estimarea nevoilor de investitii.

C.4. Imprumuturi

• elaborarea unui ghid privind managementul datoriei publice in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si autoritatile locale;
• reglementarea prin lege a constituirii fondurilor de garantare pentru imprumuturile municipale.

III. Capacitate institutionala

Reforma serviciilor publice, continuarea procesului de descentralizare, precum si indeplinirea cu succes a programelor economice si sociale depind de dezvoltarea capacitatilor tehnice si organizationale ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale. In acest scop, Guvernul Aliantei D.A. va interveni prin programe care urmaresc schimbarea organizatiilor publice sub aspectul managementului programelor si proceselor, managementul informatiilor si cunoasterii, pregatirea resursei umane si dezvoltarea legaturilor inter-institutionale.

La nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, programele ce urmaresc capacitatea institutionala vor respecta urmatoarele conditii:

a) infiintarea ministerelor si agentiilor numai pentru:

• realizarea programului de guvernare si a functiilor cu care guvernul a fost investit prin Constitutie;
• aplicarea politicilor publice prioritare conform programului guvernamental si angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana in Planul National de Aderare;
• asigurarea acelor servicii publice ce nu pot fi prestate de sectorul privat si pentru care sectorul public dispune de un avantaj comparativ.

b) clarificarea statutului juridic al agentiilor in legea de organizare si functionare a guvernului si delimitarea de autoritatile publice autonome ca organisme publice de reglementare si control aflate sub control parlamentar;

c) introducerea efectiva a unui mecanism de elaborare si aplicare a politicilor publice in activitatea ministerelor, agentiilor si primariilor, pentru a asigura coerenta, predictibilitatea si transparenta activitatii acestora;

d) transferul in totalitate a activitatilor comerciale catre sectorul privat, precum si transferul complet al functiilor de reglementare si control de la regii autonome catre agentii sau ministere;

e) realizarea planificarii strategice pe fiecare minister, agentie sau primarie, fixarea misiunii unei autoritati publice, a managementului resurselor, precum si a managementului programelor si proiectelor;

f) clarificarea statutului juridic al agentiilor locale si autoritatilor de reglementare locale;

g) realizarea interoperabilitatii intre autoritatile administratiei publice centrale.

Intarirea capacitatii institutionale va avea ca tinta intregul sistem al administratiei publice si se va concentra asupra urmatoarelor masuri:

A. Dezvoltare organizationala

• aplicarea unui ghid privind evaluarea institutionala a autoritatilor publice, in concordanta cu Cadrul de Lucru Comun privind Evaluarea Institutionala elaborat de Uniunea Europeana;
• aplicarea unui ghid standard privind politicile publice;
• implementarea unui sistem standard de management al reglementarilor;
• aplicarea unui ghid standard privind planificarea strategica si managementul programelor si proiectelor;
• aplicarea unui ghid privind implementarea programelor/proiectelor pilot;
• introducerea unui sistem de management al riscului;
• introducerea sistemului de monitorizare si evaluare a rezultatelor pe politici publice, precum si a mecanismelor de monitorizare si evaluare a serviciilor si utilitatilor publice;
• incurajarea infiintarii retelelor regionale de invatare si a grupurilor de competenta intre functionarii publici din cadrul administratiei publice locale pentru incurajarea schimbului de experienta si utilizarea celor mai bune practici in administratia publica;
• dezvoltarea managementului cunoasterii si informatiei.

B. Managementul resursei umane

• elaborarea codului privind managementul serviciului civil/functiei publice. Codul va cuprinde regulile managementului resursei umane in administratia publica (recrutare, cariera, clasificare, indicatori de performanta, formare profesionala si formare profesionala continua, salarizare, cheltuieli, reguli de disciplina);
• demonopolizarea sistemului de formare si perfectionare profesionala in administratia publica, prin diversificarea ofertei curiculare, precum si crearea de sectii sau facultati de profil in centre universitare;
• aplicarea codurilor de etica pentru functionari publici si generalizarea acestora in intregul sistem al administratiei publice;
• modificarea legii privind codul de conduita a functionarilor publici;
• evaluarea trimestriala, semestriala si anuala a functionarilor publici in raport cu un serviciu public definit;
• includerea personalului tehnic parlamentar in corpul functionarilor publici;
• instruirea functionarilor publici cu fiecare plan de actiune prin care se introduc masuri de reforma;
• instruirea functionarilor publici in dreptul comunitar, precum si in aplicarea programelor europene;
• abrogarea O.U.G. nr. 284/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici;
• asigurarea transparentei regulilor de concurenta si selectie a functionarilor publici;
• depolitizarea functiei publice, prin eliminarea categoriei de inalti functionari publici, a evaluarii profesionale de factorii politici si constituirea comisiilor de disciplina ca instante in afara autoritatilor publice.

C. Intarirea legaturilor inter-institutionale

• introducerea si utilizarea mecanismelor de participare publica la elaborarea politicilor publice, precum si la evaluarea realizarii acestora;
• dezvoltarea cooperarii intre guvern si structurile asociative ale Federatiei Autoritatilor Locale din Romania;
• imbunatatirea sistemului de cooperare inter-ministeriala, in cazul aplicarii politicilor de tip integrat;
• aplicarea mecanismelor de cooperare intre autoritatile publice locale in cadrul fixarii cadrului de lucru pentru realizarea planificarii strategice a localitatilor care se dezvolta in sistem policentric.

D. e-Government

Sistemul informational trebuie sa constituie suportul de aplicare si de simplificare a unor reguli si proceduri administrative in scopul asigurarii unui acces larg si nediscriminatoriu a publicului la servicii publice, precum si reducerii tarifelor pentru aceste servcii si a costurilor de operare si personal.

Programul de e-government cuprinde urmatoarele masuri:

• cooperarea cu autoritatile locale pentru dezvoltarea retelelor informatice care asigura functionarea retelelor regionale de invatare si a grupurilor de competenta;
• cooperarea cu primariile, serviciile descentralizate si deconcentrate, spitale, scoli, institutii culturale, pentru realizarea unei retele metropolitane de comunicatii – City Net – ca sistem de management al informatiei, pentru furnizarea urmatoarelor servicii:
• evidenta populatiei;
• planurile digitale ale localitatilor si ale teritoriului apartinand acestora;
• GIS (Geographical Information Systems);
• managementul serviciilor publice, al utilitatilor publice, al sistemelor de infrastructura, precum si managementul functiei publice;
• colectarea taxelor de la cetateni;
• managementul activitatilor de educatie si cultura;
• inregistrarea societatilor comerciale;
• buget si contabilitate;
• centru de reclamatii primite de la cetateni;
• controlul traficului urban;
• sistemul de monitorizare si evaluare a performantei organizationale.